Minima Moralia lui Plesu

Desi, intr-un post trecut am incercat sa-l cert pe dl. Plesu, nu pot sa trec peste faptul ca este un mare filozof. I-am citit “Despre ingeri” si, in afara unui usor zel religios, mi-a placut. I-am citit cartea Mimina Moralia si mi-a placut. Acum a produs-o si in format de carte audio, ceea ce este excelent. DDaca sunteti darnici si v-ati luat recent salariul, va recomand calduros audiobook-ul Minima Moralia. E mare, are 4 CD-uri !

Atentie insa, e doar pentru cei care “cunosc sensul cuvantului fortuit”.
De ce ? Iata un fragment:

Civilizaţiile sînt, uneori, în glorioasa lor suficienţă, modalităţi de a nu pricepe plînsul. Roma, de pildă, pare un bloc impasibil între lacrimile greceşti ale lui Oedip şi ale Antigonei şi cultul înlăcrimat rezervat patimilor de Evul Mediu. Roma este un impozant episod mineral al umanităţii: piatră şi legi. Avea nevoie, în finalul ei, de intervenţia lichefiantă şi lichidatoare a unui Robinson. O spune, între alţii, Shakespeare, în Titus Andronicus, o piesă citită de obicei în pripă, ca un eşec scuzabil. Sînt prea mulţi morţi — se spune — în piesa aceasta; e prea mult sînge. Dar sîngele ţîşneşte firesc — ca o exasperare — pe fondul unei umanităţi la fel de împietrite ca puzderia de statui care o populează. Shakespeare invocă mereu, cu o discretă eficienţă, spectrul învîrtoşării.

si mai sunt atat de multe…